Xilografia din satul Yang Liu Qing, aflat în subordinea orașului Tianjin, datează din dinastia Ming. Meșterii fac dintr-o specie de păr xilogravuri și realizează tablouri dedicate Anului Nou Chinezesc, integrând tehnicile xilografice cu cele pentru pictură. Aceste tablouri sunt căutate de chinezi în timpul Sărbătorii Primăverii, iar cele făcute la Yang Liu Qing în nordul țării și cele realizate în Tao Hua Wu din sudul Chinei sunt numite „Tao din sud și Liu din nord”. În municipiul Tianjin sunt 49 de tehnici din Lista Patrimoniului Intangibil Național și 357 din Patrimoniul Intangibil Municipal. Xilogravurile din Yang Liu Qing se află printre acestea și au o istorie de peste 400 de ani. La Pavilionul Chinei din cadrul Expoziției Mondiale de la Osaka (Japonia) 2025 a fost organizată „Săptămâna deidcată orașului Tianjin”, unde în doar două zile, cele 1.000 foi de hârtie folosite pentru a confecționa xelogravuri au fost epuizate. Prosperitatea Marelui Canal Beijing-Hangzhou a dus la
Pe măsură ce inteligența artificială (AI) evoluează cu rapiditate, poate fi nevoie de doar câteva minute – sau chiar secunde – pentru ca un instrument AI să genereze poezii în stilul lui Li Bai, povestiri cu întorsături în stilul lui O. Henry sau traduceri ample în diverse limbi. Însă se pune întrebarea: poate AI să înlocuiască cu adevărat scriitorii și traducătorii? Această temă a fost dezbătută intens în cadrul celei de-a 7-a Conferințe internaționale a sinologilor privind traducerea literaturii chineze, desfășurată la Nanjing, în provincia Jiangsu. Evenimentul, organizat de Asociația Scriitorilor Chinezi și autoritățile locale, a reunit 39 de sinologi din 31 de țări și 39 de scriitori chinezi, pentru a analiza ultimele tendințe din literatura chineză și provocările extinderii acesteia într-o epocă a transformărilor accelerate. Bi Feiyu, laureat al Premiului pentru Literatură Mao Dun și autorul volumelor Massage, The Moon Opera și Three Sisters, a fost categoric: „Nu voi folosi
Administrația Națională a Patrimoniului Cultural din China a promovat activ, în ultimii ani, utilizarea noilor tehnologii în conservarea și valorificarea patrimoniului. Numai anul trecut au fost lansate 3.645 de proiecte de cercetare, vizând digitalizarea muzeelor și crearea unor baze de date moderne pentru colecțiile muzeale. În vacanța de 1 Mai, Muzeul Golfului Suzhou, situat în orașul Suzhou din estul Chinei, a găzduit o expoziție digitală interactivă. Vizitatorii au avut ocazia să „urce” la bordul unui vapor virtual care navighează pe Marele Canal Beijing-Hangzhou, recreat cu ajutorul tehnologiei 3D fără ochelari și al unei viziuni panoramice de 360 de grade, susținute de infrastructura 5G. Peisajele pitorești de-a lungul canalului prindeau viață sub ochii celor prezenți. În zona interactivă, vizitatorii au putut purta ochelari VR pentru a explora aproape 30 de expoziții de excepție, fiecare exponat fiind animat și capabil să „prindă viață” în lumea virtuală. Nu departe, în orașul
Pentru a se perfecționa, intelectualii din timpurile străvechi apelau la natură pentru a-și purifica sufletul și regenera mintea. De asemenea, își decorau spațiile de locuit, în special biroul, cu obiecte culturale despre care credeau că ajută la crearea unui centru în care se pot cultiva virtuțile, se poate atinge spiritualitatea. "Tărâmul poetic al vieții rafinate" este titlul expoziției care celebrează arta și optica estetică ale savanților din dinastiile Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911), eveniment oganizat la Guardian Art Center din Beijing, deschis până la date de 10 Septembrie. Expoziția marchează prima colaborare între Guardian Art Center și Muzeul de Artă din Beijing, acesta din urmă împrumutând peste 150 de artefacte din colecția proprie pentru a fi expuse. Chen Jing, directorul Muzeului de Artă din Beijing, declară că aproximativ 65% dintre obiecte sunt prezentate publicului pentru prima dată, pentru a dezvălui amploarea și profunzimea vieții culturale a învățaților
Cum arată muzeele astăzi? Statisticile Administrației Naționale a Patrimoniului Cultural arată că în ultimul deceniu, numărul muzeelor din China a avut o creștere anuală medie de 200 și a totalizat anul trecut 7.046, dintre care 91,46% sunt deschise gratuit publicului. Totodată, au fost organizate anul trecut 43.000 de expoziții în muzee, care au fost vizitate de 1,49 miliarde de ori. În orașul Shangluo, provincia Shaanxi, Muzeul Qinling abia a fost deschis și se află chiar la poalele muntelui cu același nume. Construcția are forma obiectului din jad Zhang, folosit în timpul ritualurilor, ce datează din perioada dinastiei Xia de acum peste 4000 de ani și este primul complex muzeal dedicat condițiilor naturale și evoluției istorice și culturale a zonei Qinling. Una dintre decorațiunile emblematice este o statuie în forma unui pahar uriaș de vin intitulat Zun, aflat în holul muzeului. Acesta are 38 de metri înălțime și seamănă cu caracterul chinezesc Shang, imitând caracterul acesta
Expoziția "Grecii: de la Agamemnon, la Alexandru cel Mare" este organizată la Muzeul Expoziției Mondiale din Shanghai, până la data de 26 Octombrie. Proiect cultural global emblematic al guvernului grec, evenimentul reunește descoperirile arheologice din 14 instituții culturale și muzee grecești, fiind selectate 270 de artefacte din perioada neolitică, până în perioada elenistică (6800-31 î.Hr.), care oferă o prezentare panoramică a 7000 de ani de civilizație greacă antică. În șase secțiuni, șase epoci și poveștile a 16 grupuri, evenimentul prezintă publicului date despre Grecia antică, prin prisma vieții poporului grec. Printre aceștia se numără "primii fermieri din Europa, atleții primelor Jocuri Olimpice antice, neînfricații războinici spartani, precum și primii practicanți ai democrației din Atena", a declarat Hong Lina, curatorul expoziției. Anastasia Balaska, curatorul Departamentului de Expoziții al Ministerului Culturii din Grecia, a declarat că este încântată că turneul
Corturile sunt indispensabile pentru pasionații de camping. Dar cum arăta un cort în urmă cu peste două milenii? Răspunsul a fost oferit de cele 467 de piese din bronz descoperite într-un mormânt antic din China. Obiectele au fost găsite într-o groapă însoțitoare a mormântului domnitorului Yi din statul Zeng, din perioada Statelor Combatante, și sunt considerate componentele unui cort. Zhang Changping, profesor la Institutul de Istorie al Universității din Wuhan, împreună cu echipa sa, a reușit să restaureze cortul după un deceniu de cercetări și eforturi. Acesta avea piloni de susținere din lemn, legați între ei cu piese din bronz, acoperind o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați – asemenea unui palat mobil. Grătarul, un alt obiect esențial pentru camping, era și el prezent în inventarul domnitorului Yi, sub forma unui model sofisticat din bronz. Acesta era format din două componente principale: o farfurie superioară pentru gătit și o tavă inferioară pentru colectarea
Un amplu proiect național de zece ani, lansat în 2015 pentru înregistrarea și conservarea sistematică a patrimoniului cultural imaterial al Chinei, a înregistrat progrese semnificative. Cu ocazia celei de-a 20-a ediții a Zilei Patrimoniului Cultural și Natural, sărbătorită pe 14 iunie, Ministerul Culturii și Turismului a publicat rezultatele acestei inițiative. Proiectul a acoperit o gamă vastă de tradiții și expresii culturale, de la literatură populară, muzică, dans și operă, până la meșteșuguri, medicină tradițională și obiceiuri festive. Una dintre provocările majore ale procesului a fost îmbătrânirea moștenitorilor acestor tradiții, mulți dintre ei având peste 70 de ani. Înregistrarea cunoștințelor acestora a devenit o prioritate urgentă. „Trebuie să îmi asum responsabilitatea de a transmite fără rezerve abilitățile mele generațiilor viitoare”, a spus Zhang Xiaodong, în vârstă de 76 de ani, moștenitor de nivel național al meșteșugului tradițional de confecționare a zmeielor din
Ziua de 21 mai marchează Ziua Internațională a Ceaiului. Ceaiul este o carte de vizită a culturii chineze, o punte de comunicare între civilizații. Ca băutură, ceaiul este atestat și tot mai apreciat în Dinastia Tang, pentru a atinge apogeul în Dinastia Song. Apoi, în dinastiile Ming și Qing este popularizat, devenind nelipsit din viața cotidiană a chinezilor. Profesor la Universitatea de Studii Străine din Beijing, Gary Sigley, a declarat că a simțit pentru prima oară farmerul ceaiului când a dăruit o bucată de ceai mamei sale. Văzând cum mama ei ținea în palmă o bucată de ceai din provincia chineză Yunnan, și-a dat seama că acesta este o legătură între diferite națiuni și etnii. Ea a constatat că în țara ei, Australia, cultura ceaiului este la modă. Mulți tineri au deschis ceainării unde popularizează ceaiul Kungfu, arta ceaiului și modalitățile de viață inspirate din ceai, australieni demonstrând un interes față de cultura chineză. Eyup Saritas, sinolog din Turcia, împărtășește
De la flori delicate de măr de crab la flori parfumate de osmanthus, motivele florale de pe artefactele vechi de secole din Muzeul Palatului din Beijing sau Orașul Interzis, așa cum este cunoscut, au prins viață din nou, însă nu pe porțelan sau mătase, ci pe timbre poștale. Pentru a sărbători centenarul muzeului și Ziua Mondială a Muzeelor, Administrația Poștală a Organizației Națiunilor Unite a emis un set de 10 timbre comemorative, fiecare în valoare de 1,65 USD. Este în premieră când administrația emite un set de timbre pentru un eveniment special dedicat unui singur muzeu. Toate timbrele prezintă desene florale inspirate de artefacte sau de arhitectura muzeului. De exemplu, motivul florilor de măr de crab de pe un timbru provine dintr-un album de flori și păsări pictat de Yu Zhi, artist de la curtea imperială din dinastia Qing (1644-1911). Desenul narciselor roșii de pe un alt timbru provine de pe o farfurie din dinastia Yuan (1271-1368), împodobită cu același model. Hârtia
Îmbrăcată în rafinatele ținute tradiționale indoneziene batik, Wenny, studentă în anul al doilea la Universitatea de Studii Străine din Beijing, împreună cu colegii ei, a întâmpinat vizitatorii la standul dedicat Indoneziei. Acolo, aceștia au prezentat angklung-ul, un instrument muzical tradițional din bambus. Tineri și copii curioși au scuturat tuburile de bambus, creând sunete melodioase care au atras publicul. Standul lor a fost unul dintre cele câteva zeci amenajate în cadrul Festivalului Cultural Internațional, organizat sâmbătă de Universitatea de Studii Străine din Beijing. Evenimentul a atras atât studenți chinezi și internaționali din diverse universități din Beijing, cât și locuitori ai orașului. „Este o oportunitate excelentă de a le arăta tinerilor chinezi cultura țării noastre. Foarte interesant!”, a spus Wenny. Pregătirile pentru stand au durat două săptămâni, iar instrumentele muzicale și țesăturile batik au fost puse la dispoziție cu sprijinul Ambasadei Indoneziei în
O expoziție multimedia dedicată celor 24 de termene solare din Pavilionul Chinei, la Expoziția Mondială de la Osaka din acest an, atrage atenția vizitatorilor încă de la deschiderea oficială din 13 aprilie. În interiorul pavilionului, pe un ecran cu diametrul de 9 metri, sunt proiectate în mod continuu imagini care reflectă elemente culturale asociate acestor diviziuni climatice favorabile activităților agricole. Printre aceste elemente se regăsesc simboluri reprezentative din Grotele Mogao din Dunhuang, precum floarea de lotus, dragonul și phoenixul. Expoziția este concepută de renumitul cercetător al artei artizanale Chang Shana, în vârstă de 94 de ani, și realizată de corporația CFGC. Potrivit lui Chang, expoziția debutează cu patru motive reprezentative pentru Grotele Mogao. Ea a creat două versiuni de filmulețe, fiecare având câte patru culori predominante: albastru, verde, roșu și alb. Toate motivele sunt realizate pe baza copiilor efectuate de artistă după picturile murale
Odată considerate simple obiecte utilitare, pălăriile de paie din provincia Shandong, China, au devenit în prezent simboluri ale modei globale, datorită unui meșteșug tradițional reinventat prin inovație. Acestea, fabricate din iarbă Langya, reprezintă o punte între tradiție și modernitate, cucerind piețele din 30 de țări, inclusiv Statele Unite, Europa și Asia. În județul Tancheng, orașul Linyi, se află epicentrul unei tradiții cu peste două secole de istorie. Cultivarea ierbii Langya pentru țesut a început în secolul al XVIII-lea, iar tehnica locală de fabricație, recunoscută în 2021 ca patrimoniu cultural imaterial la nivel provincial, transformă planta brută în pălării decorative și funcționale. Procesul complex, care combină urzeală și bătătură, necesită o precizie excepțională, fiind transmisă prin generații.
În Jingshan, în municipiul Hangzhou, a avut loc recent un eveniment cu totul special: banchetul ceaiului, un ritual cu rădăcini adânci în cultura chineză. Cu o istorie de peste 1.200 de ani, ce datează din perioada dinastiei Tang, acest banchet este una dintre cele mai reprezentative forme ale artei de servire a ceaiului din China. Potrivit lui Yu Ronghua, secretarul de partid al satului Jingshan, tradiția a început în Templul Jingshan, unde călugării budiști urmau reguli stricte pentru culegerea și servirea ceaiului. În perioada dinastiei Song, templul a devenit un loc de întâlnire între chinezi și japonezi, care făceau schimb de tradiții legate de ceai. Cu timpul, ritualul a fost deschis și oamenilor de rând. Redescoperit în 2012 de localnicii din sat, banchetul ceaiului a fost revitalizat și transformat într-o atracție culturală și turistică. Vizitatorii pot nu doar să deguste ceaiul, ci și să participe la ritualuri, precum jocul ceaiului, unde scriu caractere chinezești pe spuma
Grupul Muzeal Guang'an Jianchuan a fost inaugurat oficial, marți, în comuna Xiexing, Guang'an, provincia Sichuan. Aici sunt expuse peste 100.000 de exponate, inclusiv benzi desenate, manuscrise și manuale istorice. Dezvoltat în parteneriat de orașul Guang'an și Muzeul Jianchuan din Sichuan, proiectul cuprinde zece săli tematice cu o suprafață 33.000 de metri pătrați, fiind unul dintre cele mai mari complexe muzeale dedicate satului din China. Vizitatorul Li Mao a descris experiența ca fiind una emoționantă, subliniind reconstituirile realiste ale scenelor școlare istorice din muzeul manualelor. „Am simțit că m-am întors în timp. Aceste manuale sunt martorele reformei educaționale. Fiecare pagină îngălbenită reflectă efortul colectiv de a construi o națiune puternică prin educație.” Muzeul expune 426 de relicve culturale și 22.000 de manuale care ilustrează evoluția sistemului educațional chinez, de la sfârșitul dinastiei Qing (1644–1911), până în epoca modernă. Muzeul Benzilor
În fiecare an, perioada de la mijlocul lunii martie, până la mijlocul lunii aprilie, reprezintă vârful recoltei de ceai verde din plantațiile cele mai importante din Longjing, orașul Hangzhou. Oamenii merg dis-de-dimineața în plantații, purtând pălării din bambus și coșuri, ca să nu rateze sezonul optim de strângere a celor mai fragede frunze de ceai. Ceaiul verde de aici crește pe colinele din jurul satului Longjing de pe lângă Lacul de Vest, de aceea poartă numele satului. Consemnările istorice arată că numele ceaiului „Longjing de la Lacul de Vest”datează de acum peste 1.000 ani, din perioada dinastiilor Song și Yuan, ajugând cunoscut în perioada dinastiei Ming și la apogeu în perioada dinastiei Qing. Se spune că împăratul Qianlong al dinastiei Qing a călătorit la Lacul de Vest și a dat apreciere ceaiului Longjing. El a ordonat localnicilor să îi rezerve frunzele de ceai strânse de pe cei 18 copaci de la poalele colinei Shifeng, copacii devenind imperiali. Mulți oameni de
Peste o sută de persoane din diferite categorii sociale s-au adunat, în 29 martie, în sala multifuncțională a Ambasadei Japoniei la Beijing, pentru a participa la activitatea de schimburi de experiență muzicală Sheng cu tema „Țesând tonuri prin timp și spațiu - instrumentul muzical clasic Sheng face legătura între China și Japonia”. La eveniment au participat muzicianul chinez Wu Tong al Trupei de cântece și dans a Centrului pentru Naționalități, de două ori laureat al Premiului Grammy, și cântăreața japoneză de Sho, Mayumi Miyata, care a primit medalia „Purple Ribbon” a Japoniei și multe alte premii. Acest spectacol comun al artiștilor chinezi și japonezi excepționali a oferit publicului o experiență plăcută cu instrumente muzicale străvechi. Sheng și Sho sunt instrumente tradiționale antice din Asia de Est, strâns legate în ceea ce privește designul, sunetul și istoria lor culturală. Sheng este unul dintre cele mai vechi și mai importante instrumente tradiționale chinezești.
Beijinghezii au o vorbă: hutongurile denumite din Beijing sunt 3.600, iar cele fără nume sunt numeroase ca perii unui bou. Hutong este un cuvânt provenit din limba mongolă și înseamnă străduțe. Aceste străduțe care datează din perioada Dinastiei Yuan, de acum 1.000 ani, se împletesc și constituie fizionomia orașului. Feng Kuang din provincia Jiangxi a venit, în anii 90 ai secolului trecut, să lucreze la Beijing ca un redactor de artă. El locuia într-un hutong din apropierea lacului Shichahai din centrul orașului. El și-a amintit că hutongul în care stătea semăna tare mult cu orașul de unde a venit. A făcut peste 30.000 fotografii în hutongurile din Beijing și peste 2.000 picturi cu același subiect, imortalizând aceste străduțe unice. Unele hutonguri au rămas neîngrijite, pe măsură ce orașul s-a modernizat, impresionând lumea cu subdezvoltarea și dimensiunea. Vitalizarea zonelor vechi ale orașului este dată de locuitorii de aici. Cum sunt asigurate condiții de locuit mai
"Panorama: Amprente atemporale ale civilizației", expoziția care cuprinde peste 200 de artefacte reprezentative pentru trei milenii din istoria Chinei, a fost iaugurată la Muzeului Loong din Shanghai, de colecționarii privați Liu Yiqian și soția acestuia Wang Wei. evenimentul a avut loc cu ocazia marcării celor 14 ani de la înființarea muzeului. Între exponate se numără: oase oraculare și vase rituale din bronz din Dinastia Shang (secolele XVI-XI î.Hr.), ceramică imperială din perioadele clasice, mobilier de palat și obiecte de artă decorativă. Unele piese au făcut vâlvă în lumea licitațiilor, cum ar fi ceașca Ming Chenghua (1465-1487), decorată în tehnica doucai (culori contrastante), achiziționată de Liu în 2014, pentru 36 milioane USD. De asemenea, farfuria ritualică Xijia din bronz (Dinastia Zhou de Vest, secolele XI-VII î.Hr.) și laveta cu perie Celadon de la Cuptorul Ru (Dinastia Song de Nord, 960-1127), sunt expuse dată după mai mult de un deceniu. "Nu vreau să vorbesc
Hârtia Xuan este unul dintre cele mai reprezentative tipuri de hârtie lucrată manual din China, având o tradiție de peste 1.500 de ani și o durabilitate excepțională. Datorită calităților sale remarcabile, este cunoscută sub expresia "hârtie ce dăinuie o mie de ani, cerneală ce variază în zece mii de feluri". În 2009, tehnicile de confecționare a hârtiei Xuan au fost incluse pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. În creierul munților din sudul provinciei Anhui se află „Satul Hârtiei Xuan”, un loc dedicat producției tradiționale. Aici se realizează, printre altele, foi de hârtie gigantice, de până la 11 metri lungime și 3,3 metri lățime, utilizate pentru opere de mari dimensiuni. Procesul de fabricare este meticulos: meșteșugarii folosesc coajă din arborele cu aripi de săgeată (wingceltis) și paie de orez pentru a obține celuloza, iar materialele trec prin 108 etape de prelucrare. În timpul procesului de cernere, peste 50 de meșteri experimentați lucrează