Cele zece lucrări finaliste ale celei de-a 17-a ediții a Premiului Fu Lei pentru traducere și publicare au fost anunțate în cadrul unei conferințe de presă organizate la Centrul Cultural Francez din Beijing, pe 16 octombrie. Câștigătorii vor fi dezvăluiți pe 22 noiembrie. Fondat în 2009 de Ambasada Franței în China, alături de intelectuali chinezi francofoni – printre care Dong Qiang, autor, traducător și profesor de literatură franceză la Universitatea din Beijing –, premiul onorează traducerile remarcabile ale operelor franceze în limba chineză și încurajează publicarea și difuzarea acestora. Distincția subliniază rolul esențial al traducătorilor, adevărați mediatori culturali care depășesc barierele lingvistice și contribuie la schimburile culturale dintre China și Franța. Premiul Fu Lei este acordat în trei categorii: „Literatură”, „Eseu” și, din 2013, „Tinere talente”, menită să sprijine noile generații de traducători. Un fenomen remarcabil este creșterea constantă a numărului de
În vacanța de opt zile prilejuită de Ziua Națională și de Festivalul Mijlocului Toamnei, numeroase orașe din China au organizat târguri ale lampioanelor și evenimente tematice, care au transformat nopțile de sărbătoare în adevărate spectacole de lumină și culoare. În districtul Fengtai, Parcul Mondial al Miniaturilor Emblematice găzduiește un târg cu peste 70 de grupuri de lampioane și 60.000 de decorațiuni luminoase, care compun 180 de spectacole de lumini și trei spații iluminate tematice. Vizitatorii pot parcurge expoziția la bordul unor vehicule electrice decorate sub forma trenurilor de marfă China–Europa, care trec printre miniaturi ale unor simboluri arhitecturale celebre, precum Turnul Eiffel. Alte instalații tematice prezintă porturi maritime, convoaie de cămile sau stații spațiale digitale. Pe cele 10 scene amenajate în parc, artiști din China și din alte țări susțin zilnic peste 1.000 de spectacole, inclusiv piese de teatru și parade tradiționale. Pentru a facilita accesul
Cu ocazia celei de-a 235-a aniversări a sosirii operei Huiju la Beijing, o nouă generație de artiști pășește în prim-plan pentru a duce această formă de artă veche de secole în viitor, insuflându-i vigoarea tinereții și pasiunea creativă. În anul 1790, patru trupe de operă din provincia Anhui, din estul Chinei, au venit la Beijing pentru a susține spectacole dedicate împlinirii a 80 de ani de către împăratul Qianlong din dinastia Qing (1644–1911). O parte dintre aceste trupe au rămas în capitală și, la începutul anilor 1800, au început să colaboreze cu artiști remarcabili din provincia Hubei. Din schimburile lor artistice s-a născut, în cele din urmă, ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Opera din Beijing. Pentru a marca acest moment simbolic, pe 22 septembrie a avut loc un spectacol special la Changyin Ge – Pavilionul Melodiilor Vesele, situat în cadrul Muzeului Palatului. Acolo, tineri artiști născuți după anul 2000 și-au demonstrat talentul, disciplina și devotamentul,
Prăjiturile lunare sunt mai mult decât o simplă patiserie tradițională; ele sunt un simbol al unității, al moștenirii și al sărbătorii în cultura chineză. Aceste prăjituri rotunde sau pătrate, umplute de obicei cu pastă de semințe de lotus, pastă de fasole roșie sau alte umpluturi bogate, sunt o parte integrantă a Festivalului de Mijlocul Toamnei, un moment dedicat reuniunilor de familie și admirării lunii pline. Semnificația culturală a prăjiturilor lunare rezidă în asocierea lor cu temele festivalului: reuniunea și recunoștința. În istorie, prăjiturile lunare au fost folosite ca mijloc de comunicare în timpul dinastiei Yuan (1271-1368), cu mesaje secrete ascunse în interior. Astăzi, ele sunt schimbate cadouri între familie, prieteni și asociați de afaceri, simbolizând noroc și unitate. Forma rotundă a prăjituriilor lunare oglindește luna plină, reprezentând completitudine și armonie. Preferințele pentru prăjituri lunare variază foarte mult, reflectând atât gusturile regionale, cât
În această vacanță de vară, un fenomen fără precedent a cucerit China: tot mai mulți vizitatori aleg să meargă în orașe pentru a descoperi muzee mici și medii, mai accesibile și mai puțin aglomerate decât marile muzee din metropole, unde biletele sunt greu de obținut. Un exemplu remarcabil este Muzeul din Dingzhou, situat în orașul județean Dingzhou, provincia Hebei. Acesta găzduiește peste 50.000 de obiecte, de la bronz și jad la porțelanuri, dintre care peste o mie sunt considerate foarte prețioase la nivel național. Trei dintre acestea sunt considerate comoare naționale, ceea ce situează muzeul județean printre muzeele de rang întâi la nivel național. Directorul muzeului, Qi Zengling, a subliniat aceste trei comori: un mic paravan decorativ din jad cu scene mitologice din dinastia Han, aflat pe lista celor 195 de obiecte antice interzise expunerii în străinătate; un disc de jad rotund, decorat cu dragoni, tot din dinastia Han; și un vas de porțelan alb din cuptorul Ding, datând din
Târgul Internațional pentru Investiții și Comerț din China (CIFIT) 2025 s-a desfășurat în perioada 10-14 septembrie la Beijing. Unul dintre punctele forte ale ediției din acest an a fost expoziția specială „Călătorie Culturală prin Opera Beijing”, care a debutat în Sala 11 cu o prezentare creativă a experiențelor cu „Opera Beijing+”. Reunind companii de top din cultură, comerț, turism și sport, expoziția a prezentat patru secțiuni principale: un studio de Opera Beijing cu Realitate Extinsă (XR), un antrenament de fitness în stil Opera Beijing, experiențe de schimbare a costumelor, toate completate cu spectacole live, sesiuni interactive de învățare și puncte creative pentru fotografii. Studioul XR Opera Beijing s-a dovedit deosebit de popular. Vizitatorii au putut purta costume de operă, aplica machiajul facial tradițional și folosi accesorii stilizate. Cu ajutorul tehnologiei de randare în timp real, participanții erau transporați instantaneu pe scena unei opere, experimentând
Cât de asemănătoare sunt cele două tăvi de servit compartimentate din imagine! Doar că una este din lemn și datează de acum 1800 de ani din perioada Celor Trei Regate, iar cealaltă este din oțel inoxidabil din zilele noastre. Această tavă veche este împărțită în șapte compartimente, fiecare având opțiuni pentru diferite tipuri de mâncare: în compartimentele mari se punea mai multă mâncare de bază, legume și carne, iar în cele mici aperitive, salată, sosuri și desert. Acest tip de meniu era, cu siguranță, delicios, aspectuos și nutritiv. În plus, numărul de compartimente din această tavă indică diversitatea mâncărurilor, sugerând faptul că a apărut odată cu rafinarea din ce în ce mai mare a dietei chinezilor. Observând detaliile, se pot vedea șapte creaturi divine care îi însoțeau la masă. Această tavă are un design ingenios, pereții și baza sunt vopsiți cu un lac roșu-negru și au un decor bogat. Privind cele șapte compartimente, fiecare este însoțit de o ființă aducătoare de noroc și
Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la aderarea Chinei la Convenția privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial. La 11 iulie 2025, mormintele imperiale Xixia au fost incluse pe Lista patrimoniului mondial, devenind al 60-lea sit din China recunoscut la nivel global și consolidând poziția țării ca a doua la nivel mondial după numărul de situri incluse în patrimoniul mondial. În ultimele patru decenii, parcursul Chinei în domeniul patrimoniului mondial a evoluat de la explorări fundamentale la realizări remarcabile. Pentru a marca această etapă importantă, CITIC Press Group a publicat recent cartea „O călătorie lungă și dificilă: poveștile nominalizărilor Chinei la patrimoniul mondial”, care dezvăluie farmecul unic al siturilor chinezești și eforturile minuțioase depuse pentru nominalizările lor. Cartea include o introducere semnată de Lyu Zhou, directorul Centrului Național de Patrimoniu al Universității Tsinghua, oferind cititorilor o perspectivă profesională asupra
Turiștii străini au experiențe tot mai profunde în China. De exemplu, în timp ce vizitează casele grupului etnic Mosuo din provincia sud-vestică Yunnan, ei învață cum sunt confecționate țesăturile tradiționale ale acesteia. În orașul Jingdezhen, fac ceramică, în Suzhou experimentează tehnici de broderie... Astfel, ei nu doar că vizitează peisajele specifice locurilor, dar trăiesc experiențe personalizate, dorind să simtă cu adevărat diversitatea Chinei. Potrivit agenției de turism internațional Pace, în general, turiștii străini vin pentru motive mai variate, precum spectacole, competiții sportive, expoziții, specialități culinare. Tot mai mulți sunt interesați să-și planifice călătorii cu multiple opriri în timpul unei singure șederi. Numărul grupurilor de turiști individuali a crescut, zonele de vizitare s-au extins, perioada de ședere este tot mai prelungită, Cererea în turism se îndreaptă spre tururi tematice, tururi profunde și tururi personalizate, în locul vizitării
Situl Gaomiao din Hongjiang, provincia Hunan, una dintre cele mai importante zece descoperiri arheologice din China din 2005, a fost recent selectat pentru lista proiectelor naționale de parcuri arheologice. Situat pe malul nordic al râului Yuanjiang, în zona centrală a fluviului Yangtze, situl Gaomiao oferă o panoramă vie a vieții din urmă cu aproximativ 7.800 de ani. Zona a fost locuită timp de mai bine de două milenii de oameni pricepuți la pescuit și vânătoare, care se hrăneau cu diverse crustacee. Aceștia au fost, de asemenea, inovatori, inventând ceramica albă și diverse modele decorative pentru obiectele ceramice. Depozitele culturale de la Gaomiao sunt bogate, principalele vestigii datând din neolitic și acoperind cultura Gaomiao, cultura Daxi și cultura Qujialing. Cu o suprafață de aproximativ 30.000 de metri pătrați, situl Gaomiao a produs orez încă de acum 7.400 de ani. Oamenii de aici au început să fabrice ceramică albă acum peste 7.600 de ani. Modelele de pe ceramică -
Xilografia din satul Yang Liu Qing, aflat în subordinea orașului Tianjin, datează din dinastia Ming. Meșterii fac dintr-o specie de păr xilogravuri și realizează tablouri dedicate Anului Nou Chinezesc, integrând tehnicile xilografice cu cele pentru pictură. Aceste tablouri sunt căutate de chinezi în timpul Sărbătorii Primăverii, iar cele făcute la Yang Liu Qing în nordul țării și cele realizate în Tao Hua Wu din sudul Chinei sunt numite „Tao din sud și Liu din nord”. În municipiul Tianjin sunt 49 de tehnici din Lista Patrimoniului Intangibil Național și 357 din Patrimoniul Intangibil Municipal. Xilogravurile din Yang Liu Qing se află printre acestea și au o istorie de peste 400 de ani. La Pavilionul Chinei din cadrul Expoziției Mondiale de la Osaka (Japonia) 2025 a fost organizată „Săptămâna deidcată orașului Tianjin”, unde în doar două zile, cele 1.000 foi de hârtie folosite pentru a confecționa xelogravuri au fost epuizate. Prosperitatea Marelui Canal Beijing-Hangzhou a dus la
Pe măsură ce inteligența artificială (AI) evoluează cu rapiditate, poate fi nevoie de doar câteva minute – sau chiar secunde – pentru ca un instrument AI să genereze poezii în stilul lui Li Bai, povestiri cu întorsături în stilul lui O. Henry sau traduceri ample în diverse limbi. Însă se pune întrebarea: poate AI să înlocuiască cu adevărat scriitorii și traducătorii? Această temă a fost dezbătută intens în cadrul celei de-a 7-a Conferințe internaționale a sinologilor privind traducerea literaturii chineze, desfășurată la Nanjing, în provincia Jiangsu. Evenimentul, organizat de Asociația Scriitorilor Chinezi și autoritățile locale, a reunit 39 de sinologi din 31 de țări și 39 de scriitori chinezi, pentru a analiza ultimele tendințe din literatura chineză și provocările extinderii acesteia într-o epocă a transformărilor accelerate. Bi Feiyu, laureat al Premiului pentru Literatură Mao Dun și autorul volumelor Massage, The Moon Opera și Three Sisters, a fost categoric: „Nu voi folosi
Administrația Națională a Patrimoniului Cultural din China a promovat activ, în ultimii ani, utilizarea noilor tehnologii în conservarea și valorificarea patrimoniului. Numai anul trecut au fost lansate 3.645 de proiecte de cercetare, vizând digitalizarea muzeelor și crearea unor baze de date moderne pentru colecțiile muzeale. În vacanța de 1 Mai, Muzeul Golfului Suzhou, situat în orașul Suzhou din estul Chinei, a găzduit o expoziție digitală interactivă. Vizitatorii au avut ocazia să „urce” la bordul unui vapor virtual care navighează pe Marele Canal Beijing-Hangzhou, recreat cu ajutorul tehnologiei 3D fără ochelari și al unei viziuni panoramice de 360 de grade, susținute de infrastructura 5G. Peisajele pitorești de-a lungul canalului prindeau viață sub ochii celor prezenți. În zona interactivă, vizitatorii au putut purta ochelari VR pentru a explora aproape 30 de expoziții de excepție, fiecare exponat fiind animat și capabil să „prindă viață” în lumea virtuală. Nu departe, în orașul
Pentru a se perfecționa, intelectualii din timpurile străvechi apelau la natură pentru a-și purifica sufletul și regenera mintea. De asemenea, își decorau spațiile de locuit, în special biroul, cu obiecte culturale despre care credeau că ajută la crearea unui centru în care se pot cultiva virtuțile, se poate atinge spiritualitatea. "Tărâmul poetic al vieții rafinate" este titlul expoziției care celebrează arta și optica estetică ale savanților din dinastiile Ming (1368-1644) și Qing (1644-1911), eveniment oganizat la Guardian Art Center din Beijing, deschis până la date de 10 Septembrie. Expoziția marchează prima colaborare între Guardian Art Center și Muzeul de Artă din Beijing, acesta din urmă împrumutând peste 150 de artefacte din colecția proprie pentru a fi expuse. Chen Jing, directorul Muzeului de Artă din Beijing, declară că aproximativ 65% dintre obiecte sunt prezentate publicului pentru prima dată, pentru a dezvălui amploarea și profunzimea vieții culturale a învățaților
Cum arată muzeele astăzi? Statisticile Administrației Naționale a Patrimoniului Cultural arată că în ultimul deceniu, numărul muzeelor din China a avut o creștere anuală medie de 200 și a totalizat anul trecut 7.046, dintre care 91,46% sunt deschise gratuit publicului. Totodată, au fost organizate anul trecut 43.000 de expoziții în muzee, care au fost vizitate de 1,49 miliarde de ori. În orașul Shangluo, provincia Shaanxi, Muzeul Qinling abia a fost deschis și se află chiar la poalele muntelui cu același nume. Construcția are forma obiectului din jad Zhang, folosit în timpul ritualurilor, ce datează din perioada dinastiei Xia de acum peste 4000 de ani și este primul complex muzeal dedicat condițiilor naturale și evoluției istorice și culturale a zonei Qinling. Una dintre decorațiunile emblematice este o statuie în forma unui pahar uriaș de vin intitulat Zun, aflat în holul muzeului. Acesta are 38 de metri înălțime și seamănă cu caracterul chinezesc Shang, imitând caracterul acesta
Expoziția "Grecii: de la Agamemnon, la Alexandru cel Mare" este organizată la Muzeul Expoziției Mondiale din Shanghai, până la data de 26 Octombrie. Proiect cultural global emblematic al guvernului grec, evenimentul reunește descoperirile arheologice din 14 instituții culturale și muzee grecești, fiind selectate 270 de artefacte din perioada neolitică, până în perioada elenistică (6800-31 î.Hr.), care oferă o prezentare panoramică a 7000 de ani de civilizație greacă antică. În șase secțiuni, șase epoci și poveștile a 16 grupuri, evenimentul prezintă publicului date despre Grecia antică, prin prisma vieții poporului grec. Printre aceștia se numără "primii fermieri din Europa, atleții primelor Jocuri Olimpice antice, neînfricații războinici spartani, precum și primii practicanți ai democrației din Atena", a declarat Hong Lina, curatorul expoziției. Anastasia Balaska, curatorul Departamentului de Expoziții al Ministerului Culturii din Grecia, a declarat că este încântată că turneul
Corturile sunt indispensabile pentru pasionații de camping. Dar cum arăta un cort în urmă cu peste două milenii? Răspunsul a fost oferit de cele 467 de piese din bronz descoperite într-un mormânt antic din China. Obiectele au fost găsite într-o groapă însoțitoare a mormântului domnitorului Yi din statul Zeng, din perioada Statelor Combatante, și sunt considerate componentele unui cort. Zhang Changping, profesor la Institutul de Istorie al Universității din Wuhan, împreună cu echipa sa, a reușit să restaureze cortul după un deceniu de cercetări și eforturi. Acesta avea piloni de susținere din lemn, legați între ei cu piese din bronz, acoperind o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați – asemenea unui palat mobil. Grătarul, un alt obiect esențial pentru camping, era și el prezent în inventarul domnitorului Yi, sub forma unui model sofisticat din bronz. Acesta era format din două componente principale: o farfurie superioară pentru gătit și o tavă inferioară pentru colectarea
Un amplu proiect național de zece ani, lansat în 2015 pentru înregistrarea și conservarea sistematică a patrimoniului cultural imaterial al Chinei, a înregistrat progrese semnificative. Cu ocazia celei de-a 20-a ediții a Zilei Patrimoniului Cultural și Natural, sărbătorită pe 14 iunie, Ministerul Culturii și Turismului a publicat rezultatele acestei inițiative. Proiectul a acoperit o gamă vastă de tradiții și expresii culturale, de la literatură populară, muzică, dans și operă, până la meșteșuguri, medicină tradițională și obiceiuri festive. Una dintre provocările majore ale procesului a fost îmbătrânirea moștenitorilor acestor tradiții, mulți dintre ei având peste 70 de ani. Înregistrarea cunoștințelor acestora a devenit o prioritate urgentă. „Trebuie să îmi asum responsabilitatea de a transmite fără rezerve abilitățile mele generațiilor viitoare”, a spus Zhang Xiaodong, în vârstă de 76 de ani, moștenitor de nivel național al meșteșugului tradițional de confecționare a zmeielor din
Ziua de 21 mai marchează Ziua Internațională a Ceaiului. Ceaiul este o carte de vizită a culturii chineze, o punte de comunicare între civilizații. Ca băutură, ceaiul este atestat și tot mai apreciat în Dinastia Tang, pentru a atinge apogeul în Dinastia Song. Apoi, în dinastiile Ming și Qing este popularizat, devenind nelipsit din viața cotidiană a chinezilor. Profesor la Universitatea de Studii Străine din Beijing, Gary Sigley, a declarat că a simțit pentru prima oară farmerul ceaiului când a dăruit o bucată de ceai mamei sale. Văzând cum mama ei ținea în palmă o bucată de ceai din provincia chineză Yunnan, și-a dat seama că acesta este o legătură între diferite națiuni și etnii. Ea a constatat că în țara ei, Australia, cultura ceaiului este la modă. Mulți tineri au deschis ceainării unde popularizează ceaiul Kungfu, arta ceaiului și modalitățile de viață inspirate din ceai, australieni demonstrând un interes față de cultura chineză. Eyup Saritas, sinolog din Turcia, împărtășește
De la flori delicate de măr de crab la flori parfumate de osmanthus, motivele florale de pe artefactele vechi de secole din Muzeul Palatului din Beijing sau Orașul Interzis, așa cum este cunoscut, au prins viață din nou, însă nu pe porțelan sau mătase, ci pe timbre poștale. Pentru a sărbători centenarul muzeului și Ziua Mondială a Muzeelor, Administrația Poștală a Organizației Națiunilor Unite a emis un set de 10 timbre comemorative, fiecare în valoare de 1,65 USD. Este în premieră când administrația emite un set de timbre pentru un eveniment special dedicat unui singur muzeu. Toate timbrele prezintă desene florale inspirate de artefacte sau de arhitectura muzeului. De exemplu, motivul florilor de măr de crab de pe un timbru provine dintr-un album de flori și păsări pictat de Yu Zhi, artist de la curtea imperială din dinastia Qing (1644-1911). Desenul narciselor roșii de pe un alt timbru provine de pe o farfurie din dinastia Yuan (1271-1368), împodobită cu același model. Hârtia