Într-un atelier liniștit din Jingdezhen, oraș chinez celebru pentru moștenirea sa milenară în arta porțelanului, artista turcă Dilan Atasayar mânuiește cu siguranță o pensulă înmuiată în albastru cobalt, trasând linii fine pe curba unui vas din lut alb. Sub gesturile ei precise, două civilizații vechi par să intre în dialog. Motivele bogate ale viței de vie, specifice artei tradiționale turcești, se împletesc armonios cu panglicile fluide ale apsarelor zburătoare - ființe celeste reprezentate în vechile picturi murale de la Dunhuang, din China. „Este ca un dialog peste timp și spațiu”, spune artista. Cu secole în urmă, Jingdezhen exporta ceramica sa, inclusiv celebrul porțelan albastru și alb, către Asia Centrală, Asia de Vest, Europa și Africa, de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii. Aceste schimburi au influențat profund dezvoltarea artei porțelanului în regiuni îndepărtate, inclusiv la Iznik, în Turcia. Crescută în Iznik, Atasayar și-a petrecut copilăria admirând în muzeele locale
La bun început de an 2026, departamentele culturale și turistice din diferite localități chineze au lansat mai multe proiecte inovative pentru a atrage turiști. Shanghaiezii, la rândul lor, au pus la dispoziția vizitatorilor noi experiențe turistice integrate cu cele cinematografice și artistice. În zona cinematografică Wu'an din oraș se găsesc peste 50 de construcții legate de diferite filme, unde poți trăi memoriile urbane în lumini și umbre, putând avea o experiență cu totul nouă în diferite magazine tematice. De exemplu, într-o librărie tematică se organizează periodic seminarii cinematografice. Mai mult, cele aproape 200 magazine din apropiere încearcă să atragă iubitori de filme să facă cumpărături, zona fiind așteptată să ajungă la un volum al consumului de peste 100 de milioane yuani. La Shanghai, industria cinematografică devine o forță motrice care susține dezvoltarea integrată a altor sectoare precum turismul, consumul și sectorul expozițional. De când primul cinematograf
Odată cu intrarea în a 12-a lună a calendarului lunar, layue, pregătirile pentru Anul Nou chinezesc au demarat în forță. În Tantou, oraș pitoresc din provincia Hunan, sezonul este marcat de realizarea și expunerea de nianhua vibrante, picturi de Anul Nou, o tradiție care dă viață mozaicului cultural al comunității. Vizitatorii care se plimbă prin Tantou în perioada festivă sunt întâmpinați de o expoziție spontană de artă. Multe uși devin pânze pe care sunt reprezentate zeii norocului, tigri colorați și scene capricioase, cum ar fi șoareci în ceremonie de nuntă. Aceste opere de artă sunt însă mai mult decât simple decorațiuni. Ele sunt talismane care se crede că alungă răul și atrag prosperitatea, un obicei profund înrădăcinat în sărbătorile de Anul Nou chinezesc. Tantou nianhua, cu o istorie de peste trei secole, sunt renumite în toată China pentru culorile strălucitoare și desenele expresive. Această recunoaștere i-a adus orașului Tantou titlul de "Orașul natal al picturilor populare
Xi'an, capitala a 13 dinastii chineze, are o istorie de peste 3.100 de ani și peste 1.100 de ani în calitate de capitală. Planul urbanistic, tradițiile culturale și modelul comercial dezvoltate aici au o influență semnificativă asupra civilizației chineze. Orașul a purtat și numele de Haojing și Chang'an și a fost capitala Chinei pentru 13 dinastii. Până în perioada dinastiei Tang, planul urbanistic al orașului s-a stabilizat sub forma unui pătrat, cu un bulevard principal care traversează orașul de la nord la sud. Bulevardul Zhuque, lat de 150 de metri, împărțea orașul simetric în două părți - estică și vestică - fiecare fiind organizată în mai multe unități pătrate mai mici numite Fang. În total, orașul avea 110 astfel de unități. Acest tip de organizare urbană și funcțională a avut un impact major asupra dezvoltării orașelor chineze din următoarea perioadă istorică. Potrivit lui Cui Kai, directorul Centrului de Cercetare a Orașului Chang'an din perioada dinastiilor Sui și Tang al
Pentru Zou Yu, în vârstă de 22 de ani, studentă la clasa de operă Kunqu a Colegiului Tehnic Profesional din Fuzhou, provincia Jiangxi, din estul Chinei, ziua începe, de regulă, la ora 5 dimineața. În fiecare zi, ea și colegii săi urmează opt ore de antrenament intensiv, care acoperă totul – de la deprinderi de bază și mișcări corporale, până la canto și repetiții pe scenă. Opera Kunqu, o formă de artă rafinată ce îmbină poezia, muzica, costumele elaborate și interpretarea grațioasă, are o istorie de peste șase secole. În 2001, aceasta a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Această pregătire riguroasă reflectă nu doar pasiunea studenților pentru opera Kunqu, ci și sentimentul de urgență legat de conservarea unei arte tradiționale aflate în pericol de dispariție. „În jurul anului 2010, dezvoltarea operei în Fuzhou s-a confruntat cu o gravă lipsă de talente”, explică Wu Lan, directorul Centrului de Dezvoltare Culturală și Artistică al
Regiunile nordice și vestice ale Chinei au lansat, de curând, vacanța ninsorii pentru elevi, aceasta devenind rapid un subiect online foarte discutat. Ajustarea, aparent subtilă a vacanțelor, conține de fapt multe straturi de semnificație profundă. În primul rând, nu numai că reflectă orientările politice de îmbunătățire a sistemului și mecanismului de promovare a consumului intern și implementarea vacanțelor de vârf plătite din recomandările celui de-al 15-lea Plan cincinal, dar eliberează în mod eficient entuziasmul tinerilor pentru sporturile de iarnă și extinde sezonul scurt de vârf al zăpezilor într-unul de consum durabil, care infuzează un curent cald puternic în economia regională. Această vacanță nouă se potrivește cu exactitate pulsului erei consumului îmbunătățit. În prezent, consumul de masă trece de la "satisfacția zilnică" la "urmărirea calității". Bazându-se pe resursele unice de gheață și zăpadă din nord, vacanța ninsorii deschide o "fereastră de timp" pentru noi
Studiile sistematice ale culturii neolitice Hongshan, datând de acum 6.500-4.800 de ani, dar și alte descoperiri arheologice majore la nivel mondial înregistrate în ultimii doi ani, au fost recunoscute la cel de-al șaselea Forum de Arheologie de la Shanghai. Forumul organizat de Academia Chineză de Științe Sociale și administrația municipală din Shanghai, a reunit aproape 300 de arheologi din peste 40 de țări și regiuni. Cercetările privind societățile Hongshan, care se întindeau pe teritoriul actualelor provincii Liaoning și Hebei și al regiunii autonome Mongolia Interioară, și alte zece descoperiri au fost prezentate ca exemple de cercetări în teren, fiind evidențiată importanța lor în aprofundarea sau modificarea înțelegerii trecutului umanității, atât la nivel local, cât și global. Arheolog la Academia Chineză de Științe Sociale, Jia Xiaobing a afirmat că ultimele studii privind situl Zhengjiagou al culturii Hongshan din Zhangjiakou, provincia Hebei, extind înțelegerea inițială a
China Media Group(CMG) a făcut publice, la 10 decembrie anul acesta, tema principală și logo-ul pentru Gala Sărbătorii Primăverii, programată în seara de 16 februarie 2026 - Revelionul Anului Calului. Tema aleasă, „Galopul nestăvilit al armăsarilor iuți, o forță de neoprit”, evocă spiritul pionieresc din tradiția chineză. În limba chineză, armăsarul frumos și iute este numit „qiji”, termen cu aceeași pronunție ca și cuvântul „miracol”. Pornind de aici, gala dorește să transmită hotărârea și încrederea fermă a poporului chinez de a avansa cu viteză în noua epocă. Logo-ul îmbină în mod ingenios motive de nori și trăsnet cu forma caracterului chinez „回”, sugerând patru cai în galop, urcând falnic trepte simbolice. Prin multiplicarea și extinderea imaginii, logo-ul se transformă într-un tablou amplu, cu zeci de mii de cai în galop, o reprezentare a unității națiunii chineze în drumul său spre modernizare. Tema principală și logo-ul au fost prezentate, marți, și la Uniunea de
Acest peisaj sonor imaginar a prins formă artistică în 30 noiembrie, când Rapsodia Marelui Canal a fost pus în scenă la sala de concerte a Orchestrei Naționale Tradiționale din China. Finanțat de Federația Cercurilor Literare și Artistice din Beijing, spectacolul a fost condus de directoarea artistică Lu Ning, o tânără interpretă la guqin (țitera tradițională chineză) din orchestră. Ea a colaborat cu colegii muzicieni, pentru a prezenta opt compoziții originale, în care guqinul a avut un rol principal, urmărind istoria Marelui Canal din antichitate până azi. Lu explică că a simțit o rezonanță naturală între guqin și lunga istorie a Marelui Canal, care a devenit sursa de inspirație pentru acest efort creativ. Guqinul, venerat de peste 3000 de ani, este considerat unul dintre cele mai apreciate instrumente din China antică, strâns legat de cărturari, poeți și sensibilități artistice rafinate. Marele Canal — care se întinde pe aproape 3.200 de kilometri și servește ca o linie vitală
Fluviul Galben curge rapid, iar construirea pilonilor de pod în apele repezi nu este deloc simplă. Constructorii au folosit mai întâi cutii de fier mari și grele. Ei le-au aruncat în fluviu, la o adâncime de șase metri, fixându-le exact pe pietrișul din adânc. Apoi, au injectat aer în interiorul cutiilor pentru a evacua apa din ele, după care muncitorii au intrat în cutiile și au excavat stratul de pietriș din adâncul fluviului. Pe partea de sus a cutiilor au zidit piatră și au turnat ciment, adică betonul actual, pentru a asigura greutatea necesară astfel încât cutia să se scufunde treptat până la straturile stabile de rocă, formând în acest mod temelii solide pentru pilonii podului. Această tehnică avansată de construcție a pilonilor era cunoscută la acea vreme la nivel internațional drept „metoda cutiei scufundabile cu presiune atmosferică”. Cei patru piloni ai podului nu au fost construiți simultan. Primul a fost ridicat pe malul sudic al fluviului, al doilea pe malul nordic, iar
Ministerul Culturii și Turismului a prezentat marți „Calul norocos” drept mascota oficială a sărbătorii Anului Nou Chinezesc 2026. Inspirat din sculptura din bronz „Calul galopând peste o rândunică”, datând din dinastia Han de Est (25–220), descoperită în provincia Gansu, designul mascotei încorporează și coama fluidă a celebrului „Cal cu cinci flori” din dinastia Tang (618–907). Paleta de culori a mascotăi este dominată de roșu chinezesc și este împodobită cu motive clasice, inclusiv nori și ruyi (sceptru curbat), capturând căldura și spiritul festiv al sărbătorilor tradiționale de Anul Nou Chinezesc. Dezvoltată de Academia Centrală de Arte Frumoase, mascota va fi comercializată de China Tourism Group. Gama de produse include jucării de pluș, cutii surpriză și magneți de frigider, alături de articole tradiționale de sărbătoare, precum cuplete, plicuri roșii și lanterne. Aceste produse vor juca un rol central în evenimentele Happy Chinese New Year din 2026, desfășurate în întreaga
Podul Zhongshan din orașul vestic Lanzhou, denumit podul de fier de pe Fluviul Galben, este primul pod construit peste acest fluviu. De aceea, podul este supranumit "Primul pod al Fluviului Galben". Fluviul Galben străbate de la est la vest orașul Lanzhou, podul fiind o magistrală care leagă malul sudic și cel nordic, dar și o legătură a schimburilor comerciale de pe cele două maluri. Inaugurat în 1907, Podul Zhongshan a fost realizat de către constructori chinezi, pe baza unor proiecte americane și cu investiție germană. Aceasta a fost prima colaborare cu alte state în construirea unui pod de amploare, fiind o încercare majoră în integrarea tehnologiilor naționale și internaționale de construire a podurilor în perioada contemporană a Chinei, dar și o experiență importantă pentru următoarele proiecte similare. Podul are o lungime de 233,5 metri și o lățime de 8,36 metri. Partea centrală a podului este rezervată autoturismelor, iar cele două părți laterale sunt pietonale, gardurile
Într-un atelier luminos din Xining, capitala provinciei Qinghai din nord-vestul Chinei, sunetul ritmic al foarfecelor și murmurul războaielor de țesut se împletesc într-o melodie continuă. Printre meșteșugari, Yang Yongliang, în vârstă de 56 de ani, se mișcă cu o siguranță dobândită în zeci de ani de lucru, trecând cu ușurință de la un război de țesut la altul. Mâinile sale urmează cu precizie modelele transmise din generație în generație.
Mai multe muzee mici și mijlocii au lansat campanii de vară, precum îmbunătățirea sau prelungirea orarului de deschidere, pentru a satisface cererea sporită în timpul vacanței de vară, pentru a da mai multe șanse de apropiere între public și obiectele arheologice. În muzee, poți să ai o vizită nocturnă cu o experiență cu totul diferită față de cea obișnuită, poți să te implici într-un scenariu pregătit special, cu poveștile despre colecția muzeală, poți să te îmbraci la fel ca personalitățile istorice și să trăiești poveștile lor ... Diferite muzee mici nu sunt ca niște enciclopedii, așa cum sunt muzee de mare amploare, ci de obicei sunt specializate pe diferite subiecte, pe care le expun în mod profund, oferind cunoștințe mai profesioniste vizitatorilor. Muzeul de Brocart în Stil Shu și Broderie din Chengdu este un exemplu în acest sens. Acesta a fost înființat în spațiul fostei fabrici de brocart în stil Shu din Chengdu și a fost deschis publicului în 2009. Tehnicile de brodare și
Cele zece lucrări finaliste ale celei de-a 17-a ediții a Premiului Fu Lei pentru traducere și publicare au fost anunțate în cadrul unei conferințe de presă organizate la Centrul Cultural Francez din Beijing, pe 16 octombrie. Câștigătorii vor fi dezvăluiți pe 22 noiembrie. Fondat în 2009 de Ambasada Franței în China, alături de intelectuali chinezi francofoni – printre care Dong Qiang, autor, traducător și profesor de literatură franceză la Universitatea din Beijing –, premiul onorează traducerile remarcabile ale operelor franceze în limba chineză și încurajează publicarea și difuzarea acestora. Distincția subliniază rolul esențial al traducătorilor, adevărați mediatori culturali care depășesc barierele lingvistice și contribuie la schimburile culturale dintre China și Franța. Premiul Fu Lei este acordat în trei categorii: „Literatură”, „Eseu” și, din 2013, „Tinere talente”, menită să sprijine noile generații de traducători. Un fenomen remarcabil este creșterea constantă a numărului de
În vacanța de opt zile prilejuită de Ziua Națională și de Festivalul Mijlocului Toamnei, numeroase orașe din China au organizat târguri ale lampioanelor și evenimente tematice, care au transformat nopțile de sărbătoare în adevărate spectacole de lumină și culoare. În districtul Fengtai, Parcul Mondial al Miniaturilor Emblematice găzduiește un târg cu peste 70 de grupuri de lampioane și 60.000 de decorațiuni luminoase, care compun 180 de spectacole de lumini și trei spații iluminate tematice. Vizitatorii pot parcurge expoziția la bordul unor vehicule electrice decorate sub forma trenurilor de marfă China–Europa, care trec printre miniaturi ale unor simboluri arhitecturale celebre, precum Turnul Eiffel. Alte instalații tematice prezintă porturi maritime, convoaie de cămile sau stații spațiale digitale. Pe cele 10 scene amenajate în parc, artiști din China și din alte țări susțin zilnic peste 1.000 de spectacole, inclusiv piese de teatru și parade tradiționale. Pentru a facilita accesul
Cu ocazia celei de-a 235-a aniversări a sosirii operei Huiju la Beijing, o nouă generație de artiști pășește în prim-plan pentru a duce această formă de artă veche de secole în viitor, insuflându-i vigoarea tinereții și pasiunea creativă. În anul 1790, patru trupe de operă din provincia Anhui, din estul Chinei, au venit la Beijing pentru a susține spectacole dedicate împlinirii a 80 de ani de către împăratul Qianlong din dinastia Qing (1644–1911). O parte dintre aceste trupe au rămas în capitală și, la începutul anilor 1800, au început să colaboreze cu artiști remarcabili din provincia Hubei. Din schimburile lor artistice s-a născut, în cele din urmă, ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Opera din Beijing. Pentru a marca acest moment simbolic, pe 22 septembrie a avut loc un spectacol special la Changyin Ge – Pavilionul Melodiilor Vesele, situat în cadrul Muzeului Palatului. Acolo, tineri artiști născuți după anul 2000 și-au demonstrat talentul, disciplina și devotamentul,
Prăjiturile lunare sunt mai mult decât o simplă patiserie tradițională; ele sunt un simbol al unității, al moștenirii și al sărbătorii în cultura chineză. Aceste prăjituri rotunde sau pătrate, umplute de obicei cu pastă de semințe de lotus, pastă de fasole roșie sau alte umpluturi bogate, sunt o parte integrantă a Festivalului de Mijlocul Toamnei, un moment dedicat reuniunilor de familie și admirării lunii pline. Semnificația culturală a prăjiturilor lunare rezidă în asocierea lor cu temele festivalului: reuniunea și recunoștința. În istorie, prăjiturile lunare au fost folosite ca mijloc de comunicare în timpul dinastiei Yuan (1271-1368), cu mesaje secrete ascunse în interior. Astăzi, ele sunt schimbate cadouri între familie, prieteni și asociați de afaceri, simbolizând noroc și unitate. Forma rotundă a prăjituriilor lunare oglindește luna plină, reprezentând completitudine și armonie. Preferințele pentru prăjituri lunare variază foarte mult, reflectând atât gusturile regionale, cât
În această vacanță de vară, un fenomen fără precedent a cucerit China: tot mai mulți vizitatori aleg să meargă în orașe pentru a descoperi muzee mici și medii, mai accesibile și mai puțin aglomerate decât marile muzee din metropole, unde biletele sunt greu de obținut. Un exemplu remarcabil este Muzeul din Dingzhou, situat în orașul județean Dingzhou, provincia Hebei. Acesta găzduiește peste 50.000 de obiecte, de la bronz și jad la porțelanuri, dintre care peste o mie sunt considerate foarte prețioase la nivel național. Trei dintre acestea sunt considerate comoare naționale, ceea ce situează muzeul județean printre muzeele de rang întâi la nivel național. Directorul muzeului, Qi Zengling, a subliniat aceste trei comori: un mic paravan decorativ din jad cu scene mitologice din dinastia Han, aflat pe lista celor 195 de obiecte antice interzise expunerii în străinătate; un disc de jad rotund, decorat cu dragoni, tot din dinastia Han; și un vas de porțelan alb din cuptorul Ding, datând din
Târgul Internațional pentru Investiții și Comerț din China (CIFIT) 2025 s-a desfășurat în perioada 10-14 septembrie la Beijing. Unul dintre punctele forte ale ediției din acest an a fost expoziția specială „Călătorie Culturală prin Opera Beijing”, care a debutat în Sala 11 cu o prezentare creativă a experiențelor cu „Opera Beijing+”. Reunind companii de top din cultură, comerț, turism și sport, expoziția a prezentat patru secțiuni principale: un studio de Opera Beijing cu Realitate Extinsă (XR), un antrenament de fitness în stil Opera Beijing, experiențe de schimbare a costumelor, toate completate cu spectacole live, sesiuni interactive de învățare și puncte creative pentru fotografii. Studioul XR Opera Beijing s-a dovedit deosebit de popular. Vizitatorii au putut purta costume de operă, aplica machiajul facial tradițional și folosi accesorii stilizate. Cu ajutorul tehnologiei de randare în timp real, participanții erau transporați instantaneu pe scena unei opere, experimentând