Expoziția „China verde în mișcare: Povestea ecologică a urșilor panda, a plantelor sălbatice și a creaturilor de dimensiuni mari”, care prezintă imagini și cărți despre peisajele naturale pline de viață ale Chinei, a captat atenția participanților la cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Bangkok din 2026. Evenimentul a debutat pe 26 martie și se va desfășura până pe 6 aprilie la Centrul Național de Convenții Regina Sirikit. Expoziția, care combină științele naturii cu estetica artistică, oferă vizitatorilor o perspectivă clară asupra eforturilor Chinei în domeniul conservării ecologice și a atras peste 1.200 de vizitatori în prima zi. Fiind unul dintre cele mai importante evenimente editoriale din Asia de Sud-Est, târgul de carte, cu tema „Citește legenda”, a reunit peste 300 de organizații editoriale din întreaga lume, pe o suprafață de 20.000 de metri pătrați. Expoziția este structurată în trei secțiuni: Giant Panda pune în evidență habitatul natural al
Lampioanele, cunoscute și sub numele de felinare sau lanterne, sunt simboluri tradiționale gravate cu aromele Anului Nou Chinezesc sau Sărbătorii Primăverii. Agățarea de lampioane, de anul nou, nu este doar un obicei festiv, acesta poartă și frumoasele așteptări ale poporului chinez de a avea sănătate, bucurii, prosperitate și pace. Reprezentativ pentru stilurile meșteșugărești din sudul Chinei, lampionul din localitatea Xiashi datează de peste 2000 de ani, atingând apogeul ca măiestrie în realizarea lui, în perioada dinastiei Song de Sud. Lampionul Xiashi este deosebit prin tehnicile de împunsătură cu acul, foarte fine și rafinate. Pe lampionul din hârtie, subțire ca aripioara de cicadă, sunt făcute cu delicatețe mii și mii de găuri mici cu acul, conturând diverse modele, iar când lampionul este aprins, mii de puncte de lumină stelară curg în noapte, spre bucuria privitorului. Shou Binjie este moștenitor al patrimoniului intangibil al orașului Haining. El spune că tehnicile de
Joi, 12 martie, la sediul Institutului Cultural Român de la Beijing, a avut loc un eveniment de excepție: lansarea volumului bilingv „Colecția selectată a Culturii Cucuteni – ceramică pictată din România”, publicată în versiune bilingvă chineză-engleză și care reprezintă un rezultat important al cooperării culturale și academice româno-chineze, având o valoare științifică remarcabilă și o semnificație editorială deosebită. La eveniment au participat personalități de seamă ale mediului academic și diplomatic: dl. Claudiu Florian, ministru plenipotențiar, atașat cultural al Ambasadei României în China; dl. Liviu Țăranu, directorul Institutului Cultural Român de la Beijing; dl. academician Chen Xingcan, fost director al Institutului de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale; dl. Wen Chenghao, coordonatorul volumului din partea chineză, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale; dl. Dong Xixiao, prodecan al Facultății de Limbi și Literaturi
În cadrul Festivalului Lampioanelor din acest an vizitatori au putut să confecționeze lampioane tradiționale și să admire expozițiile, în timp ce organizatorii unor târguri au integrat tehnologiile precum basorelieful 3D și proiectele interactive AI, dând o notă de modernitate, pe placul tinerilor. În orașul Kaifeng din provincia Henan, administratorii destinației turistice Longting au consultat consemnări de peste 1000 ani și au revitalizat lampioane, restaurând un peisaj cultural al Festivalului Lampioanelor de la curtea imperială a Dinastiei Beisong. Într-un alt parc de distracție au fost făcute copii după lampioane din diferite dinastii, prezentate untr-un coridor acoperit lung. Vizitatori au admirat lampioanele cu tema calului, spectacolele de lumini și concertele susținute la instrumentul tradițional konghou. Administrația zidului orașului Xi'an a pus la dispoziția vizitatorilor lampioane cu forma a peste 50 obiecte arheologice, precum cei șase cai de la mormântului împăratului
Numeroasele lucrări semnate de Zhou Lingzhao (1919-2023), artist, designer și fost profesor la Academia Centrală de Arte Frumoase, au fost legate de momente istorice, contribuind la formarea imaginii publice a Chinei. Printre cele mai importante contribuții ale sale se numără un portret al președintelui Mao Zedong, expus pe Poarta Tian'anmen în timpul ceremoniei de fondare a Republicii Populare Chineze, la 1 Octombrie 1949. Expoziția intitulată "Pictat în adâncurile timpului", organizată la Muzeul de Artă al Academiei Centrale de Arte Frumoase, unde Zhou a lucrat zeci de ani, urmărește parcursul vieții și carierei sale. Expoziția examinează modul în care alegerile artistice ale unui individ se desfășoară într-un peisaj istoric mai larg, modul în care transformările sociale radicale ale secolului al XX-lea au modelat înțelegerea lui Zhou asupra lumii și artei, dar și modul în care opera sa a contribuit la construirea identității vizuale a națiunii chineze. În 1938, Zhou Lingzhao, în
Anul Calului a venit și produsele artizanale cu tematica acestui semn zodiacal cu conținut tradițional și o modalitate mai modernă de comercializare, sunt din ce în ce mai căutate de tineri. La Jingdezhen, oraș cunoscut ca și „capitala porțelanului”, a avut loc în timpul vacanței de Sărbătoarea Primăverii, o expoziție de astfel de produse artizanale. La Centrul de proiectare creativă, diverse exponate precum farfurii, pahare și obiecte decorative la care sunt integrate idei creative despre cal, creează o atmosferă festivă și demonstrează semnificația zodiacală, măiestria intangibilă și estetica tradițională. Mulți locuitori și turiști au vizitat expoziția făcând cumpărături, suvenirurile de bun augur și cele legate de tematica semnului zodical al acestui an, fiind foarte apreciate de tineri. Această expoziție cu produse culturale dedicate Anului Nou chinezesc permite ca porțelanurile vechi de peste 1000 de ani să aibă o conotație norocoasă mai nouă și mai interesantă. În
Lampionul este o etichetă a Anului Nou Chinezesc. Confecționarea lampioanelor tradiționale a intrat în sezonul de vârf, pe măsură ce se apropie Sărbătorea Primăverii, în diferite regiuni fiind prezentate trăsături locale. La Fabrica lampioanelor artistice din Beijing, meșteșugari veretani nu au pauză. Un lampion beijinghez are o structură din lemn și este acoperit cu mătase sau sticlă desenată în culori, având un ciucure sau o împletitură chinezească dedesubt. Întregul lampion nu are niciun cui, prinderea fiecărei piese fiind realizată cu ajutorul structurilor de îmbinare mortise și tenon. Zhai Yuliang, meșter al patrimoniului intangibil din Beijing, a declarat că un singur lampion imperial are nevoie de peste 100 piese de lemn și este supus câtorva sute de proceduri, confecționarea fiind similară tehnicilor arhitectonice tradiționale. Pe baza tradiționalului lampion imperial cu șase fețe, meșteri veterani au reușit să dezvolte mai multe forme inovative adaptate noilor
Într-un atelier liniștit din Jingdezhen, oraș chinez celebru pentru moștenirea sa milenară în arta porțelanului, artista turcă Dilan Atasayar mânuiește cu siguranță o pensulă înmuiată în albastru cobalt, trasând linii fine pe curba unui vas din lut alb. Sub gesturile ei precise, două civilizații vechi par să intre în dialog. Motivele bogate ale viței de vie, specifice artei tradiționale turcești, se împletesc armonios cu panglicile fluide ale apsarelor zburătoare - ființe celeste reprezentate în vechile picturi murale de la Dunhuang, din China. „Este ca un dialog peste timp și spațiu”, spune artista. Cu secole în urmă, Jingdezhen exporta ceramica sa, inclusiv celebrul porțelan albastru și alb, către Asia Centrală, Asia de Vest, Europa și Africa, de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii. Aceste schimburi au influențat profund dezvoltarea artei porțelanului în regiuni îndepărtate, inclusiv la Iznik, în Turcia. Crescută în Iznik, Atasayar și-a petrecut copilăria admirând în muzeele locale
La bun început de an 2026, departamentele culturale și turistice din diferite localități chineze au lansat mai multe proiecte inovative pentru a atrage turiști. Shanghaiezii, la rândul lor, au pus la dispoziția vizitatorilor noi experiențe turistice integrate cu cele cinematografice și artistice. În zona cinematografică Wu'an din oraș se găsesc peste 50 de construcții legate de diferite filme, unde poți trăi memoriile urbane în lumini și umbre, putând avea o experiență cu totul nouă în diferite magazine tematice. De exemplu, într-o librărie tematică se organizează periodic seminarii cinematografice. Mai mult, cele aproape 200 magazine din apropiere încearcă să atragă iubitori de filme să facă cumpărături, zona fiind așteptată să ajungă la un volum al consumului de peste 100 de milioane yuani. La Shanghai, industria cinematografică devine o forță motrice care susține dezvoltarea integrată a altor sectoare precum turismul, consumul și sectorul expozițional. De când primul cinematograf
Odată cu intrarea în a 12-a lună a calendarului lunar, layue, pregătirile pentru Anul Nou chinezesc au demarat în forță. În Tantou, oraș pitoresc din provincia Hunan, sezonul este marcat de realizarea și expunerea de nianhua vibrante, picturi de Anul Nou, o tradiție care dă viață mozaicului cultural al comunității. Vizitatorii care se plimbă prin Tantou în perioada festivă sunt întâmpinați de o expoziție spontană de artă. Multe uși devin pânze pe care sunt reprezentate zeii norocului, tigri colorați și scene capricioase, cum ar fi șoareci în ceremonie de nuntă. Aceste opere de artă sunt însă mai mult decât simple decorațiuni. Ele sunt talismane care se crede că alungă răul și atrag prosperitatea, un obicei profund înrădăcinat în sărbătorile de Anul Nou chinezesc. Tantou nianhua, cu o istorie de peste trei secole, sunt renumite în toată China pentru culorile strălucitoare și desenele expresive. Această recunoaștere i-a adus orașului Tantou titlul de "Orașul natal al picturilor populare
Xi'an, capitala a 13 dinastii chineze, are o istorie de peste 3.100 de ani și peste 1.100 de ani în calitate de capitală. Planul urbanistic, tradițiile culturale și modelul comercial dezvoltate aici au o influență semnificativă asupra civilizației chineze. Orașul a purtat și numele de Haojing și Chang'an și a fost capitala Chinei pentru 13 dinastii. Până în perioada dinastiei Tang, planul urbanistic al orașului s-a stabilizat sub forma unui pătrat, cu un bulevard principal care traversează orașul de la nord la sud. Bulevardul Zhuque, lat de 150 de metri, împărțea orașul simetric în două părți - estică și vestică - fiecare fiind organizată în mai multe unități pătrate mai mici numite Fang. În total, orașul avea 110 astfel de unități. Acest tip de organizare urbană și funcțională a avut un impact major asupra dezvoltării orașelor chineze din următoarea perioadă istorică. Potrivit lui Cui Kai, directorul Centrului de Cercetare a Orașului Chang'an din perioada dinastiilor Sui și Tang al
Pentru Zou Yu, în vârstă de 22 de ani, studentă la clasa de operă Kunqu a Colegiului Tehnic Profesional din Fuzhou, provincia Jiangxi, din estul Chinei, ziua începe, de regulă, la ora 5 dimineața. În fiecare zi, ea și colegii săi urmează opt ore de antrenament intensiv, care acoperă totul – de la deprinderi de bază și mișcări corporale, până la canto și repetiții pe scenă. Opera Kunqu, o formă de artă rafinată ce îmbină poezia, muzica, costumele elaborate și interpretarea grațioasă, are o istorie de peste șase secole. În 2001, aceasta a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Această pregătire riguroasă reflectă nu doar pasiunea studenților pentru opera Kunqu, ci și sentimentul de urgență legat de conservarea unei arte tradiționale aflate în pericol de dispariție. „În jurul anului 2010, dezvoltarea operei în Fuzhou s-a confruntat cu o gravă lipsă de talente”, explică Wu Lan, directorul Centrului de Dezvoltare Culturală și Artistică al
Regiunile nordice și vestice ale Chinei au lansat, de curând, vacanța ninsorii pentru elevi, aceasta devenind rapid un subiect online foarte discutat. Ajustarea, aparent subtilă a vacanțelor, conține de fapt multe straturi de semnificație profundă. În primul rând, nu numai că reflectă orientările politice de îmbunătățire a sistemului și mecanismului de promovare a consumului intern și implementarea vacanțelor de vârf plătite din recomandările celui de-al 15-lea Plan cincinal, dar eliberează în mod eficient entuziasmul tinerilor pentru sporturile de iarnă și extinde sezonul scurt de vârf al zăpezilor într-unul de consum durabil, care infuzează un curent cald puternic în economia regională. Această vacanță nouă se potrivește cu exactitate pulsului erei consumului îmbunătățit. În prezent, consumul de masă trece de la "satisfacția zilnică" la "urmărirea calității". Bazându-se pe resursele unice de gheață și zăpadă din nord, vacanța ninsorii deschide o "fereastră de timp" pentru noi
Studiile sistematice ale culturii neolitice Hongshan, datând de acum 6.500-4.800 de ani, dar și alte descoperiri arheologice majore la nivel mondial înregistrate în ultimii doi ani, au fost recunoscute la cel de-al șaselea Forum de Arheologie de la Shanghai. Forumul organizat de Academia Chineză de Științe Sociale și administrația municipală din Shanghai, a reunit aproape 300 de arheologi din peste 40 de țări și regiuni. Cercetările privind societățile Hongshan, care se întindeau pe teritoriul actualelor provincii Liaoning și Hebei și al regiunii autonome Mongolia Interioară, și alte zece descoperiri au fost prezentate ca exemple de cercetări în teren, fiind evidențiată importanța lor în aprofundarea sau modificarea înțelegerii trecutului umanității, atât la nivel local, cât și global. Arheolog la Academia Chineză de Științe Sociale, Jia Xiaobing a afirmat că ultimele studii privind situl Zhengjiagou al culturii Hongshan din Zhangjiakou, provincia Hebei, extind înțelegerea inițială a
China Media Group(CMG) a făcut publice, la 10 decembrie anul acesta, tema principală și logo-ul pentru Gala Sărbătorii Primăverii, programată în seara de 16 februarie 2026 - Revelionul Anului Calului. Tema aleasă, „Galopul nestăvilit al armăsarilor iuți, o forță de neoprit”, evocă spiritul pionieresc din tradiția chineză. În limba chineză, armăsarul frumos și iute este numit „qiji”, termen cu aceeași pronunție ca și cuvântul „miracol”. Pornind de aici, gala dorește să transmită hotărârea și încrederea fermă a poporului chinez de a avansa cu viteză în noua epocă. Logo-ul îmbină în mod ingenios motive de nori și trăsnet cu forma caracterului chinez „回”, sugerând patru cai în galop, urcând falnic trepte simbolice. Prin multiplicarea și extinderea imaginii, logo-ul se transformă într-un tablou amplu, cu zeci de mii de cai în galop, o reprezentare a unității națiunii chineze în drumul său spre modernizare. Tema principală și logo-ul au fost prezentate, marți, și la Uniunea de
Acest peisaj sonor imaginar a prins formă artistică în 30 noiembrie, când Rapsodia Marelui Canal a fost pus în scenă la sala de concerte a Orchestrei Naționale Tradiționale din China. Finanțat de Federația Cercurilor Literare și Artistice din Beijing, spectacolul a fost condus de directoarea artistică Lu Ning, o tânără interpretă la guqin (țitera tradițională chineză) din orchestră. Ea a colaborat cu colegii muzicieni, pentru a prezenta opt compoziții originale, în care guqinul a avut un rol principal, urmărind istoria Marelui Canal din antichitate până azi. Lu explică că a simțit o rezonanță naturală între guqin și lunga istorie a Marelui Canal, care a devenit sursa de inspirație pentru acest efort creativ. Guqinul, venerat de peste 3000 de ani, este considerat unul dintre cele mai apreciate instrumente din China antică, strâns legat de cărturari, poeți și sensibilități artistice rafinate. Marele Canal — care se întinde pe aproape 3.200 de kilometri și servește ca o linie vitală
Fluviul Galben curge rapid, iar construirea pilonilor de pod în apele repezi nu este deloc simplă. Constructorii au folosit mai întâi cutii de fier mari și grele. Ei le-au aruncat în fluviu, la o adâncime de șase metri, fixându-le exact pe pietrișul din adânc. Apoi, au injectat aer în interiorul cutiilor pentru a evacua apa din ele, după care muncitorii au intrat în cutiile și au excavat stratul de pietriș din adâncul fluviului. Pe partea de sus a cutiilor au zidit piatră și au turnat ciment, adică betonul actual, pentru a asigura greutatea necesară astfel încât cutia să se scufunde treptat până la straturile stabile de rocă, formând în acest mod temelii solide pentru pilonii podului. Această tehnică avansată de construcție a pilonilor era cunoscută la acea vreme la nivel internațional drept „metoda cutiei scufundabile cu presiune atmosferică”. Cei patru piloni ai podului nu au fost construiți simultan. Primul a fost ridicat pe malul sudic al fluviului, al doilea pe malul nordic, iar
Ministerul Culturii și Turismului a prezentat marți „Calul norocos” drept mascota oficială a sărbătorii Anului Nou Chinezesc 2026. Inspirat din sculptura din bronz „Calul galopând peste o rândunică”, datând din dinastia Han de Est (25–220), descoperită în provincia Gansu, designul mascotei încorporează și coama fluidă a celebrului „Cal cu cinci flori” din dinastia Tang (618–907). Paleta de culori a mascotăi este dominată de roșu chinezesc și este împodobită cu motive clasice, inclusiv nori și ruyi (sceptru curbat), capturând căldura și spiritul festiv al sărbătorilor tradiționale de Anul Nou Chinezesc. Dezvoltată de Academia Centrală de Arte Frumoase, mascota va fi comercializată de China Tourism Group. Gama de produse include jucării de pluș, cutii surpriză și magneți de frigider, alături de articole tradiționale de sărbătoare, precum cuplete, plicuri roșii și lanterne. Aceste produse vor juca un rol central în evenimentele Happy Chinese New Year din 2026, desfășurate în întreaga
Podul Zhongshan din orașul vestic Lanzhou, denumit podul de fier de pe Fluviul Galben, este primul pod construit peste acest fluviu. De aceea, podul este supranumit "Primul pod al Fluviului Galben". Fluviul Galben străbate de la est la vest orașul Lanzhou, podul fiind o magistrală care leagă malul sudic și cel nordic, dar și o legătură a schimburilor comerciale de pe cele două maluri. Inaugurat în 1907, Podul Zhongshan a fost realizat de către constructori chinezi, pe baza unor proiecte americane și cu investiție germană. Aceasta a fost prima colaborare cu alte state în construirea unui pod de amploare, fiind o încercare majoră în integrarea tehnologiilor naționale și internaționale de construire a podurilor în perioada contemporană a Chinei, dar și o experiență importantă pentru următoarele proiecte similare. Podul are o lungime de 233,5 metri și o lățime de 8,36 metri. Partea centrală a podului este rezervată autoturismelor, iar cele două părți laterale sunt pietonale, gardurile
Într-un atelier luminos din Xining, capitala provinciei Qinghai din nord-vestul Chinei, sunetul ritmic al foarfecelor și murmurul războaielor de țesut se împletesc într-o melodie continuă. Printre meșteșugari, Yang Yongliang, în vârstă de 56 de ani, se mișcă cu o siguranță dobândită în zeci de ani de lucru, trecând cu ușurință de la un război de țesut la altul. Mâinile sale urmează cu precizie modelele transmise din generație în generație.